Welcome to Roxania

Foto: Observator cultural

A plecat pe neaşteptate, era în putere şi plină de proiecte, ca de obicei. Proiecte pe care le îndeplinea cu tenacitate şi graţie.

Irina Mavrodin era o doamnă cu har, o doamnă ca un dar nesfârşit pentru ceilalţi. Un dar nu doar cultural. Un izvor de bogăţie umană. O profesoară cu vocaţie misionară. Formatoare nu doar de literaţi eminenţi: ci şi de caractere. Un universitar cardinal. O iubitoare de oameni şi un patriot prin viaţă şi fapte.

Era în sine o pledoarie pentru România, România profundă, România eternă, România elitelor, în primul rând, morale.

O mare doamnă a culturii române (cei care au cunoscut-o în tinereţe spun că era şi o frumuseţe care îţi tăia respiraţia, augustă ca o sculptură elină). O scriitoare a cărei grandoare rămâne să fie consacrată postum pentru marele public. Din păcate.

Mă gândesc cu tristeţe că imensa majoritate a românilor habar n-au…

Vezi articol original 519 cuvinte mai mult

Anunțuri

2 comentarii

Din categoria Universale

2 răspunsuri la „

  1. Pingback: Recapitulare (6) Se lasă o răceală ca din vârf de munte | tudorvisanmiu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s