Paşte Fericit!

În imediata vecinătate temporală a sărbătorilor pascale, un prieten binevoitor trimiţând bine-cunoscutul mesaj de urare “Paşte fericit!” primeşte din partea aproapelui său un răspuns răutăcios: “Ba paşte tu!”.

De ce?

 

După cum ştiţi, a paşte înseamnă “a se hrăni rupând iarbă cu gura” şi este o acţiune referitoare la rumegătoare, iar când între hrană şi bovină intervine terţul (păstorul), capătă un sens însoţitor: “a păzi animalele care pasc”, referitor – fireşte – la om.

Alimentarea asemenea vacii sau boului nu este ceva de dorit pentru o fiinţă umană, iar activitatea ciobănaşului nu-i una pe care s-o faci cu prea mare drag.

Şi atunci, cum s-a putut ca celebrarea cea mai importantă a creştinătăţii să se numească Paşte? Dar creştinii mei, nu mai paşteţi greşeala, pentru că nu s-a putut una ca asta!

 

Pessach (ebraică), Πάσχα (greacă), Pascha (latină), Pastihaie (bizantină) – toate substantive la singular, traduse drept “trecere” – sunt etimonurile denumirii în limba română a sărbătorii pascale. Însă trebuie să ţinem cont că se referă nu la sărbătoarea creştină ci la comemorarea evreiască a exodului din Egipt în Canaan, care într-adevăr a însemnat o singură trecere (Paşte). Sărbătoarea Învierii Mântuitorului – în schimb – a însemnat cel puţin două treceri (de la viaţă spre moarte şi de la moarte spre viaţă), motiv pentru care forma de plural (Paşti) este mult mai potrivită.   

Paştele este unul, Paştile-s altele, iar nici una n-a fost – în timpul desfăşurării – un moment plăcut (traversarea deşertului, Răstignirea & Învierea). Sărbătorirea acestor evenimente ne poate aduce fericire, însă reducerea bucuriei la o sintagmă ordinară (prin simplitatea ei) duce la schimburi de urări ca cele de mai sus. 

Urarea potrivită ar fi: 

Sfintele Sărbători de Paşti, cu bucurie şi lumină în casa ta!”

 

Acestea fiind spuse, vă urez cu multă bunăvoinţă şi prietenie creştină,

 

PAŞTE FERICIT! 🙂

Anunțuri

9 comentarii

Din categoria Glosar teologic

9 răspunsuri la „Paşte Fericit!

  1. mitica

    Draga Tudor,
    [cu un pic de sfiala as vrea sa precizez cava in legatura cu acest cuvant.]
    “trecere”

    Conform textului din cartea Exod cap 12.
    Pastele [ebr. pesah]provine dintr-un vb. care inseamna
    ,,a trece peste’ sau ,,pe langa’’ ‘,in sensul de a cruta.[Exod 12 :13,27…]
    Dumnezeu a trecut literalmente peste casele avand usiorii stopiti cu sangele mielului lovind in acelasi timp casele egiptenilor –mai précis intaiul nascut din casa atat dinte oameni cat si din animale.

    Exo 12:13 Sîngele vă va sluji ca semn pe casele unde veţi fi. Eu voi vedea sîngele, şi voi trece pe lîngă voi, aşa că nu vă va nimici nici o urgie, atunci cînd voi lovi ţara Egiptului

    Exo 12:22 Să luaţi apoi un mănunchi de isop, să-l muiaţi în sîngele din strachină, şi să ungeţi pragul de sus şi cei doi stîlpi ai uşii cu sîngele din strachină. Nimeni din voi să nu iasă din casă pînă dimineaţa.

    Exo 12:23 Cînd va trece Domnul ca să lovească Egiptul, şi va vedea sîngele pe pragul de sus şi pe cei doi stîlpi ai uşii, Domnul va trece pe lîngă uşă, şi nu va îngădui Nimicitorului să intre în casele voastre ca să vă lovească.

    Exo 12:26 Şi cînd vă vor întreba copiii voştri: „Ce însemnează obiceiul acesta?”
    Exo 12:27 să răspundeţi: „Este jertfa de Paşte în cinstea Domnului, care a trecut pe lîngă casele copiilor lui Israel în Egipt, cînd a lovit Egiptul, şi ne-a scăpat casele noastre.”

  2. Draga Mitica,
    [va raspund cu aceeasi sfiala]
    Va multumesc pentru intaririle gramaticale si scripturistice.
    Deci Pastele evreiesc este mai degraba legat (semantic) de trecerea divina, peste case (ultima plaga), decat cea umana, prin desert (Exodul). Cu toate acestea, as remarca ca sarbatoarea evreiasca nu este una a omoririi intai-nascutilor evreilor (oameni si animale), ci tot a migrarii in Canaan, Tara Fagaduita.

  3. mitica

    ,,nu este una a omoririi intai-nascutilor evreilor (oameni si animale),”
    Asa este -ci mai degraba ei sarbatoresc faptul ca au fost in siguranta in casele lor avand la usa ,,semnul sangelui”
    Noaptea aceea afost eliberarea lor din robie si drumul spre Canaan.
    In Noul Testament ,Ioan Botezatorul il prezinta pe Isus
    ,,Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul lumii”[Ioan 1:29]
    iar ap. Pavel spune despre El [Hristos Pastele noastre]
    ,, 1Cor 5:7 Măturaţi aluatul cel vechi, ca să fiţi o plămădeală nouă, cum şi sînteţi, fără aluat; căci Hristos, Paştele noastre, a fost jertfit.
    Să prăznuim dar praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de răutate şi viclenie, ci cu azimele curăţiei şi adevărului.

  4. „Hristos Paștele noastre”
    Interesant este ca, in aceasta traducere, „Paște” este luata drept forma de plural feminin (caz arhaic). Conform DEX:
    Páște (-ti), substantiv masculin – etimon -> latinul Paschae (Pușcariu 1283; Candrea-Dens., 1352; REW 6264), neogrecul πάσχα
    Rezultatul normal (obtinut din etimonurile latine, grecesti, apoi din graiurile romanice (1), cu influenta nedacoromana (2)): Paște, a fost considerat un plural feminin (doua Paște)., de unde singularul neutru (un Paște, doua Paști).
    (1) catalanul pasqua, loguddorezul paska, provensalul pasca, francezul pâques, portughezul pascoa, albanezul paskë
    (2) macedoromanul Paște, Paști, meglenoromanul Paștu, Paști, istroromanul Pǫștę
    Sursa: http://dexonline.ro/definitie/paște/504625

  5. Taby

    Desi este tarziu, tinand cont ca evenimentul in sine a trecut, m-am gandit sa iti trimit o poezie frumoasa de aceasta sarbatoare!
    Noi stim, si credem ca „Hristos, Pastele nostru a fost jerfit”…prin El am primit impacare cu Tatal, Dumnezeu, la Golgota, unde Dragostea a invins moartea pentru totdeauna….

    „Golgota-i locul de-mpăcare
    A-ntregii omeniri pierdute,
    E locul sacru de salvare,
    Şi-a mântuiri oricărui suflet.

    Golgota-i loc de suferinţă,
    A suferinţei lui Cristos.
    Exemplu sfânt în lume-aceasta,
    Pentru oricare păcătos.

    Golgota-i locul de iertare
    A celor care cred în har,
    Oricine vine-are salvare
    Dată de Dumnezeu în dar.

    Golgota-i locul de răscruce
    Pentru acei ce sunt de jos.
    Un singur drum spre ceruri duce,
    E drumul crucii lui Cristos.

    Golgota-i loc de biruinţă
    Asupra morţii-nfiorătoare…
    Prin jertfa Lui avem credinţă,
    Şi din păcat, eliberare.”

    13.04.2012 I.T.

  6. Draga Taby, gestul transmiterii acestei creatii lirice catre mine – ca un gand bun in vecinatatea temporala a sarbatorilor de Pasti – il apreciez, cu parerea de rau ca – in timpul Pastilor – am fost mai degraba preocupat de analiza unui anumit mod de raportare fata de semnificatia acestei sarbatori decat de patrunderea insemnatatii Rastignirii si Invierii.
    „Desi e tarziu”, pomenirea-i vesnica: ‘Hristos a Inviat’!

  7. Taby

    Adevarat a inviat!

  8. Pingback: Recapitulare (5) M.(atrix).T.V. | tudorvisanmiu

  9. Reblogged this on trăiește-ți viața altFEL and commented:
    Acum aproape 2000 de ani, Iisus din Nazaret era jertfit pentru mesajul său, care a susţinut şi luminat credinţa noastră, pe care o sprijină şi o călăuzeşte şi astăzi. Paştele nu este o sărbătoare. Jertfirea lui Hristos pe Cruce şi Învierea Sa este mai degrabă o celebrare a unei conştiinţe excepţionale al cărui sacrificiu dovedeşte că este cu adevărat fiul lui Dumnezeu.Cum e posibil astăzi ca această celebrare să se transmită în urarea “Paşte fericit”? Nefericită este limba română prin care, în timpul consumismului, ni se urează să “paştem fericiţi”. Parcă văd “turma română” pe “cămpiile patriei” “păscând fericită”. Jertfa lui Iisus, asumarea păcatelor noastre şi Învierea şi-au pierdut înţelesul pentru ca noi românii să să ne îmbuibăm şi mai ales, să “paştem fericiţi”! (21 aprilie 2011)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s