Comentariul poeziei “Vorbeşte-ncet” (2)

Poezia “Vorbeşte-ncet” are caracteristici comune cu alte creaţii lirice eminesciene, dar şi deosebiri.

Asemenea sonetului “Vorbeşte-ncet”, poezia “Lacul” creează o imagine aproape imaterială a iubitei şi asociază sentimentul de dragoste cu un cadru intim, izolat, care permite reveria, un peisaj lent. Totuşi, cele două poezii se deosebesc prin cadrul spaţio-temporal (inexistent în “Vorbeşte-ncet”) şi “soarta” sentimentelor de dragoste (în “Lacul” sunt nesatisfăcute, pe când în “Vorbeşte-ncet” dar nu primesc răspuns).

O poezia chiar mai asemănătoare cu “Vorbeşte-ncet” este “Atât de fragedă”, în care se regăseşte motivul angelităţii feminine, conturat prin figuri de stil: comparaţii (“te-asemeni/ Cu floarea albă de cireş”, “ca un înger dintre oameni/ În calea vieţii mele eşti”, “Pluteşti ca visul de uşor”), metafore (“Abia atingi covorul moale”, “Mătasea sună sun picior”), epitet cromatic (“floarea albă”). Cu toate acestea, ca şi în “Lacul”, în atât de fragedă” putem vorbi de o irealizare a imaginii (Ioana Emilia Petrescu), realizată prin sugestia perfecţiunii, himericului, inaccesibilităţi iubitei, neîmplinirii sentimentelor de dragoste.

Foarte diferită de “Vorbeşte-ncet” este poezia “Floare albastră”, având în comun numai teme eminesciene obişnuite: motivul idealizării (“sufletul vieţii mele”, “dulce minune”) şi existenţa sentimentelor de dragoste dintre bărbat şi femeie. Precum în “Lacul”, în “Floare albastră” este descris un peisaj din natură (“codrul cu verdeaţă/ und-izvoare plâng în vale”, “lângă trestia cea lină/ şi sub bolta cea senină”), pe când în “Vorbeşte-ncet” descrierea lipseşte aproape total. În “Floare albastră” se insistă asupra intimităţii celor doi îndrăgostiţi (“de mi-i da o sărutare/ nime-n lume n-a s-o ştie”, “ne-om da sărutări pe cale/ dulci ca florile ascunse”) mai mult ca în “Vorbeşte-ncet”. Din nou, apare irealizarea imaginii, în “Floare albastră” fiind evidentă neîmplinirea sentimentelor de dragoste (“şi te-ai dus [….] ş-a murit iubirea noastră”), însă inaccesibilitatea iubitei nu mai este folosită ca procedeu. Iubitei îi este conturată o imagine mult mai vie, atât prin portretul fizic realizat (“de-aur părul”, “roşie ca mărul”) cât şi prin împlicarea în plan sentimental. În timp ce “Vorbeşte-ncet” insistă pe o imagine auditivă (“vorbeşte încet”), “Floare albastră” pune accent pe o imagine vizuală (“floare albastră”), ambele evidenţiate cu ajutorul unui epitet (“încet”, “albastră”). Cea mai importantă deosebire este că, în timp ce în “Vorbeşte-ncet” iubita nu vorbeşte deloc iar eul liric susţine un monolog, în “Floare albastră” iubita vorbeşte chiar mai mult decât iubitul. Imaginea finală a femeii nu este a unei fiinţe perfecte ci a unui om obişnuit, o persoană îndrăgostită, implicată într-o relaţie sentimentală neîmplinită.

 

Post scriptum: Comentariul publicat în două părţi a fost scris de subsemnatul în martie 2012, sub îndrumarea doamnei profesoare Dumitriţa Stoica, pe baza observaţiilor dumneaei şi a colegiilor de clasă.  

Anunțuri

11 comentarii

Din categoria Arta Literaturii, Comentarii de poezie

11 răspunsuri la „Comentariul poeziei “Vorbeşte-ncet” (2)

  1. Fenris

    Pufulete,mi se pare ca al doilea argument pune mai mult accent pe similtudinile dintre „Vorbeste-ncet” si alte opere eminesciene mai cunoscute publicului!Oricum,foarte interesanta ideea de compara o poezie nu prea cunoscuta omuletului obisnuit impreuna cu ceva ce e mai accesibil din punct de vedere informational!Totusi,parca mi-a placut mai mult „Lacul”!In „Vorbeste-ncet” eul liric se axeaza extrem de mult pe transpunerea auditica a emotiei supreme decat pe cea a unui tablou vizual prezentat in cealalta „ars poetica”!! 🙂 🙂

  2. Doris

    Mai mult ai facut comparatii decat comentariu in sine..

  3. Draga Doris, asta a remarcat si Alexandra mai sus.
    Totusi, dansei i s-a parut „foarte interesanta ideea de compara o poezie nu prea cunoscuta omuletului obisnuit […] cu (creatii lirice) mai accesibile”.
    Comentariul propriu-zis (interpretarea textului independent de altele) este partea intai. Partea a doua este un comentariu prin comparatie, indicat de doamna profesoara (Dumitra Stoica).

  4. Pingback: Recapitulare (5) M.(atrix).T.V. | tudorvisanmiu

  5. narcys

    Mai bine descriai poezia decat sa o pui in comparatie…

  6. Stimabile Narcys Ricardo,
    Poezia am „descris-o” in partea intai. Partea a doua a fost dedicata comparatiilor din motivele enumerate in comentariul de mai sus.

  7. Pingback: Statistica lunară (16) Blogul naivităţilor mele | tudorvisanmiu

  8. Pingback: Statistica lunară (17) Şcoala…. altfel (I) | tudorvisanmiu

  9. Ai, văzut, totuşi, şi partea întâi? Asta întreb de deja trei comentarii 🙂

  10. Mihai

    Salut!imi poti da niste asemanari/deosebiri dintre Vorbeste-ncet si La tiganci?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s