Cinci Aviatori

ÎNCEPUTURILE AVIAŢIEI ROMÂNEŞTI….. 

În anul 1906, luna martie, ziua a 18-a, nenea Vuia îşi ia zborul…… acesta va fi cel dintâi zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decât aerul (avionul “Vuia I”). 

După cum citiţi, la începutul secolului XIX, România avea avioane, dar piloţi…. Acest lucru a fost rezolvat de stimabilul avocat Mihai Cerchez care, la 20 noiembrie 1909, înregistra la Tribunalul Ilfov o…. societate! În aceea zi de toamnă s-au pus (pe hârtie) bazele Aerodromului Chitila, primul teren de zbor din România, iar la 11 iunie 1910, s-au pus şi alte baze (inaugurale). 

Şi atunci au început să se înalte piloţi români…. în văzduh!

 

PRIMELE BREVETURI DE ZBOR 

În primăvara lui 1911, sunt admişi, de la Şcoala pentru Ofiţeri de Geniu, primii aviatori: Ştefan Protopopescu (18 aprilie), maiorul Macri Ioan (18 aprilie), Gheorghe Negrescu (2 mai), şi alţii (căpitan Fotache Ionescu, locotenent Stelian Boiangiu, Nicolae Druţu)…..

Dintre aceştia, sublocotenenţii Protopopescu şi Negrescu se vor dovedi a fi cei mai buni. Pe hârtie, ei au devenit primii piloţi brevetaţi din România, în anul 1911 (Primul: Protopopescu – 9 iulie; Al Doilea: Mircea Zorileanu – 15 iulie; Al treilea: Negrescu – 17 iulie), însă pe cer, deveniseră aviatori încă din august 1909 (pilotând de la Chitila la Cotroceni două aparate Farman III) 

După brevetare, Protopopescu şi Negrescu şi-au primit prima “misiune”: Raidul Bucureşti – Turnu Severin (octombrie 1911). Pe lângă acest zbor, în lipsa camaradului său, Protopopescu a mai efectuat, la Constanţa, un experiment legat de “telegraful fără fir” (august 1912), descoperind un mod de utilizare a undelor radio prin intermediul aeroplanului, şi primul zbor fără escală, de la Bucureşti la Constanţa. 

La Chitila, s-au dat şi luat cele dintâi…. licenţe de zbor! Dar în văzduh s-au licenţiat…. cei dintâi aviatori!

 

DE LA COTROCENI LA PARIS 

În anul 1912, din lipsă de fonduri, şcoala de pilotaj Chitila şi-a pus lacăt la uşă…. permanent. Cu trecerea timpului, se va dărâma şi uşa, iar din aerodrom va rămâne doar un câmp. 

În luna aprilie a aceluiaşi an, Negrescu şi Protopopescu au fost încadraţi ca piloţi instructori la nou înfiinţata şcoală militară de pilotaj de pe aerodromul Cotroceni. 

În acest loc, cu doi ani înainte, pe când aerodromul era numai un câmp, îşi lua zborul un mare inventator: Aurel Vlaicu (17 iunie), la bordul avionului “Vlaicu I”. 

În domeniul ingineriei aviatice, nenea Vlaicu a fost printre primii, dar la cinci ani după ce îşi luase zborul, l-au urmat alţii….. 

Între anii 1913-1914, studiau la Școala Superioară de Construcții Mecanice și Aeronautice din Paris aceeaşi Negrescu şi Protopopescu care, întorşi în ţară în 1915, au devenit primii ingineri militari de aviaţie ai Armatei Române. 

La Cotroceni, a luat drumul norilor inventivităţii….. un civil (Vlaicu), la Paris, au luat drumul fumului ingineresc…. doi militari (Negrescu, Protopopescu).  

 

DEŞI….. 

Pe hârtie, Vlaicu a fost un aviator civil, dar, în realitate, a întreprins şi misiuni în slujba armatei române. 

Pe timp de pace, la 27 septembrie 1910, ca “mesager al aerului”, a executat un zbor între Slatina şi Piatra Olt, iar, la întoarcere, a predat Principelui Ferdinand primul mesaj oficial adus pe calea aerului din România. 

Pe timp de război, în 1913, în timpul celui de al Doilea Război Balcanic, a efectuat misiuni de recunoaştere militară deasupra Bulgariei, fiind avansat la gradul de căpitan, dar fără gradaţie. 

Prin realizările lui Vlaicu, România a devenit a doua ţară din istorie (după Franţa) care întrebuinţa aeroplanul în scopuri militare. 

Vlaicu Aurel: civil pe pământ, soldat în ceruri….

 

AU ÎNCEPUT ÎMPREUNĂ, DAR AU LUAT DRUMURI DIFERITE 

Primul Război Mondial a fost unul dintre ultimele lucruri care i-au ţinut împreună pe Protopopescu şi Negrescu, amândoi luând parte la luptă drept comandanţi de escadrilă. 

După belic, în interbelic, Protopopescu a devenit constructor de avioane: trece la conducerea Arsenalului Aeronautic şi se apucă de proiectat avioane (primele modele autohtone construite într-o unitate industrială românească): Proto 1 (1922), Proto 2 (1923) şi Proto 3 (1924). 

În schimb, Negrescu înălţa noi aviatori în văzduh, la comanda Şcolii de pilotaj de la Cotroceni, sau se înălţa pe sine, în misiuni (precum cea din Turcia, 1935). A stat mai mult la bordul avionului decât la masa de lucru, deşi a fost la comanda aceluiaşi Arsenal Aeronautic (după Protopopescu) sau a făcut parte din comisiile de recepţie pentru material volant. 

Diferenţa? Protopopescu construia avioane, Negrescu construia aviatori….

 

RĂMAS BUN….. 

În anul 1913, luna septembrie, ziua a 13-a, la bordul avionului “Vlaicu II”, în încercarea de a traversa Carpaţii, la Băneşti, lângă Câmpina, cădea din cer un pionier….. Aurel Vlaicu. 

În aceea zi de toamnă, Vlaicu era la manşa avionului cu gândul stabilirii unei punţi aeriene între românii de pe ambele părţi ale Carpaţilor. Poate aeroplanul l-a trădat, poate inima i-a cedat, dar, după prăbuşire, sufletul i s-a înălţat şi a fost găsit zâmbind…. 

Primul la locul accidentului n-a fost medicul legist, ci sublocotenentul Negrescu. 

Într-o altă toamnă, la 1 octombrie 1929, trecea în nefiinţă Ştefan Protopopescu. Asemenea lui Vlaicu (care a murit la 31 de ani), Protopopescu şi-a încheiat drumul pe acest pământ mult prea devreme (la 39 de ani)….. 

Rămas bun, aviatori…..

 

DESPRE ALTE AVIOANE 

Avioanele tip Vlaicu au fost mari invenţii la vremea respectivă datorită formei originale de săgeată, care le dădea aerodinamică. 

O lecţie de patriotism: Deşi născut în Austro-Ungaria, şcolit la Budapesta şi München şi angajat la firma germană Opel, în anul 1908, Vlaicu a refuzat sprijinul oferit pentru realizarea avionului de neamţul Oskar Orsinus (cu condiţia de cedare a drepturilor către fabrica germană), motivând că “…. mai bucuros aş da invenţia ţării româneşti”. 

“Vlaicu I” a fost construit, a zburat în Regat şi a fost “premiat” cu urale din partea românilor. “Vlaicu II” a fost construit în Regat, a zburat la Viena, a primit cinci distincţii la concursul de aviaţie internaţional (clasând România pe locul 3, după Franţa şi Austro-Ungaria) şi a fost “premiat” cu aclamări din partea întregului Mapamond.

“Vlaicu III” (primul avion din lume fabricat integral din metal, comandat de compania Marconi pentru experimente cu unde radio aeriene) a fost construit în Regat, dar nu de Aurel ci de prietenii săi (Magnani & Silişteanu), n-a reuşit nimeni să-l zboare, a fost expediat în timpul ocupaţiei germane la Berlin (1916), expus în timpul unei expoziţii aviatice (1942) şi n-a mai fost văzut de atunci…….

 

….. ŞI ALŢI AVIATORI 

În anul 1925 a fost înfiinţată “Industria Aeronautică Română” (I.A.R.), în vederea producerii autohtone de avioane pentru Aeronautica Regală Română, iar în anii ’30 au început construcţiile unor modele originale. 

Inginerul briliant al I.A.R. se numea Elie Carafoli, iar el a stat în spatele proiectării modelelor IAR 11, 14, 15 şi 80. 

Însă fiecare creaţie nouă are nevoie de testare. Romeo Popescu a zburat cu prototipul I.A.R. 11 (1931) iar la manşeta primelor I.A.R. 13 şi 14 a fost Eugen Pârvulescu (1932-1933). 

Însă nu toate testările au succes…… în dimineaţa de 9 decembrie 1931, pe ruta Bucureşti-Feteşti, în apropierea localităţii Lehliu, căpitanul aviator Popescu a fost forţat de o dereglare a motorului I.A.R. 11 să aterizeze forţat, însă atingerea unui gros strat de zăpadă a dus la răsturnarea avionului, strivind pilotul sub fuselaj….. 

Zborul de testare – pericolul e mare, dar “efortul merită”, se zice….

 

UN OM AL RECORDURILOR: ÎNĂLŢIME ŞI VITEZĂ 

Romeo Popescu a deţinut două recorduri atinse cu un avion: cel naţional de înălţime (10.518m) şi cel mondial de viteză (329 km/h), care l-a costat viaţa….. 

La viteză, în urma lui fusese francezul Sadi Lecointe (1924, cu un avion Nieuport-Delage): 306,7 km/h.   

La înălţime, deasupra lui a fost Alexandru Papană (16 iulie 1935, cu un avion I.A.R. 16): 11.631m.

 

CEL DIN URMĂ ZBOR AL IUBITORULUI DE AVIAŢIE 

În anul 1940, la 53 de ani, generalul Gheorghe Negrescu este pensionat forţat, la ordinul mareşalului Ion Antonescu, fiind considerat un simpatizant al Mişcării Legionare. 

Timp de 25 de ani, toate legăturile lui Negrescu cu aviaţia au fost tăiate, întâi în timpul războiului (1940 – 1944), apoi a perioadei comuniste, până la sfârşitul regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej când, în sfârşit, în anul 1965, îi este permis să ia reintre în contact cu aviatorii….. 

A murit în anul 1977, la 90 de ani.

 

SFÂRŞIT DE ARTICOL: O FOTOGRAFIE

La Aerodromul Chitila

 Pe scaunul pilotului: Gheorghe Negrescu

Pe scaunul pasagerului: Aurel Vlaicu

Primul la stânga: Ştefan Protopopescu

Lângă el, în negru: Eugen Pârvulescu

Stând culcat: Romeo Popescu

 

Ultimul la dreapta: Nichita Pasaev,

mecanic rus, recrucat de Cerchez din Franţa

 

ÎN PREZENT

….. numele lui Ştefan Protopopescu este purtat de o stradă din Bucureşti

….. numele lui Gheorghe Negrescu este purtat de unitatea militară Flotila 70 Aviaţie şi de Şcoala cu Clasele I-VIII din Fruntişeni

….. numele lui Aurel Vlaicu este purtat de localităţi (în judeţele Hunedoara, Mureş şi Botoşani), instituţii (Şcoala cu Clasele I-VIII din Constanţa, Şcoala Militară de Ofiţeri de Aviaţie, Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene, Universitatea din Arad), un aeroport (Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa), o staţie de metrou şi o stradă din Bucureşti

………. iar chipul lui Aurel Vlaicu este purtat de bancnota de 50 de lei

….. numele lui Romeo Popescu este purtat de o stradă din Bucureşti

….. numele lui Eugen Pârvulescu şi Nichita Pasaev nu sunt purtate decât în „hainele amintirilor”.

Anunțuri

Un comentariu

Din categoria Militari Necunoscuti

Un răspuns la „Cinci Aviatori

  1. Pingback: Recapitulare (3) Împărţitorul de Pliante | tudorvisanmiu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s