Cum se plâng eroii….

Pe 18 decembrie 2011, s-a stins un patriot ceh, un erou,Václav Havel.

Pe 17 decembrie, cu o zi înainte, murise un dictator corean, Kim Jong-Il.

 

Moartea lui Havel a fost anunţată au lacrimi în ochi.

Moarea lui Kim a fost anunţată cu bocete dar fără nici o lacrimă.

 

Au murit mulţi dictatori, dar nicăieri nu au primit strigătele populaţiei.

Mao a primit trei minute de tăcere.

Pe Stalin l-au ţinut în mausoleum, apoi l-au dezgropat şi uitat lângă zidurile Kremlinului.

Franco a primit o simplă înmormântare.

 

Alţi dictatori nu au ajuns nici până aici.

Hitler, Mussolini, Ceauşescu, Idi Amin, Saddam, Gaddafi

Ei au plătit pentru păcatele lor în timpul vieţii pe pământ sau, mai bine zis, la sfârşitul ei.

 

Castro, Mugabe, Chávez, ei de ce sfârşit credeţi că o să aibă parte?

În nici un caz cel pe care-l va primi Kim Jong-Un, dacă coreeni nu învaţă nimic.

 

Unui mare conducător sau unui erou al ţării nu-i trebuie nici strigăte, nici urlete, nici plecăciuni.

Doar să aibă parte de o moarte demnă, o înmormântare rezonabilă şi să nu fie uitat.

 

Cu mult timp înainte să apară cultul personalităţi, acum aproape 2400 de ani, Mencius spunea:

“Niciodată oamenii nu-şi vor supune inimile celui care foloseşte puterea pentru a le forţa obedienţa, ci vor îngenunchia doar din cauză că nu au putere să reziste. Dar când se supun dreptăţii, ei o vor face sincer şi vor fi fericiţi din adâncul inimii lor”

 

Şi, ca să închei cu memoria unui adevărat patriot, un neamţ care a fost mai român decât alţi români,

Voi conduce ca un bun român

citiţi cuvintele de despărţire scrise de un militar care şi-a luat adio de la regele său mai frumos decât orice scriitor:

 

Plâng ostaşii faptelor “cruciuliţei albastre”; plâng cei 260 de copii al Măriei Tale. În sufletul lor dimineaţa de Sf. Ilie a înmuiat oţelul faptelor şi, pe obrajii sărutaţi de Măria Ta, au început să se furişeze astăzi lacrimi.

Ai încredere în fii ţării. Au trecut treisprezece ani de veghe, de muncă fără răgaz, de sacrificii. Lasă grijile, lasă truda – eşti obosit – dormi, Măria Ta. 

Acolo sus, cavalerii plecaţi înainte Măriei Tale îţi vor ieşi în cale. Te va primi înţeleptul regel Carol, cu Marele Mihai şi mult chinuitul în trecerea lui prin această lume Avram Iancu…. 

Şi cei care au muncit în această ţară te vor fi primit ca regele muncii, şi cei care au suferit ca Regele suferinţei, iar cei care au birut, ca pe un biruitor ce s-a biruit pe el însuşi. 

Căci dacă n-ai fi fost rege, Măria Ta, te făcea fapta rege – Gheorghe Bâgulescu, 23 iulie 1927

Anunțuri

2 comentarii

Din categoria Eroi adevarati

2 răspunsuri la „Cum se plâng eroii….

  1. Pingback: Recapitulare (2) Moş Ianuarie prin troiene, fugind de lupi până la cină… roşii şi râsete incluse! | tudorvisanmiu

  2. Pingback: Cum se plâng eroii…. (2) | tudorvisanmiu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s